PROFESII


inperspectiva.roGabriela Ionescu - Coordonator resurse umane Millward Brown

Important e sa nu renuntam la procesul devenirii noastre

 

 

 

Gabriela Ionescu. Resurse umane. Ce te-a atras la aceasta meserie?

A venit oarecum firesc, atunci cand ma aflam in cel de-al patrulea an la psihologie si am  primit o “oferta”, din interiorul grupului Daedalus, unde lucram deja de cativa ani. Practic, pentru mine lucrurile s-au legat nesperat de frumos.

Probabil ca a fost destul de vizibila pasiunea mea pentru oameni, precum si placerea si usurinta de a interrelationa.

La toate acestea, s-a adaugat sansa sa lucrez cu o colega (managerul care mi-a facut “oferta”), careia nu i-a fost teama sa “riste” cu un novice in ale meseriei.

A fost prima optiune pe care am luat-o in calcul dupa ce mi-am dat seama, la finalul facultatii, ca sansele mele de a deveni consilier psiho-terapeut erau destul de mici, intrucat pentru o asemenea formare aveam nevoie de doua resurse de care nu dispuneam asa cum mi-ar fi fost necesare: timp si bani – formarea in psihoterapie dureaza ani de zile, sute de ore de formare personala si lucru sub supervizare, iar toate costa foarte mult (aviz amatorilor! in facultate nu ti se spune de la inceput)

 

 

Ce pregatire trebuie sa ai  pentru a fi un bun recruter si  ce conditii trebuie, sau ar trebui sa fie  indeplinite?

Cred ca accentul nu trebuie pus neaparat pe formarea de tip academic; am intalnit oameni de resurse, valorosi,  care aveau la baza formari variate – economie, matematica, fizica, automatica, psihologie, sociologie, etc.

Un bun recrutor poata sa “rasara” din orice zona, e clar ca mai sunt necesare si alte ingrediente pe langa formare: in primul rand, mai ales la inceputul carierei in resurse umane, nevoia de a afla cine esti tu ca om, nevoie de a te dezvolta, care iti dau ulterior motivatia si capacitatea de a tolera si de a relationa cu o plaja larga de tipologii umane;  ar mai fi de adaugat si disponibilitatea de a “arde” din propria energie, la intensitate destul de ridicata in fiecare intalnire de interviu – fara aceasta disponibilitate, putin probabil sa ramai prea mult in domeniu, te uzezi, te plictisesti, te plafonezi; eu inca nu m-am plictisit.

 

Care este diferenta  intre  inspector si specialist  de resurse umane?

Un inspector de resurse umane ar trebui sa se ocupe in principal de partea administrativa a domeniului, ex: initiere/inchidere contracte de munca, inscrierea contractelor in REVISAL, chiar si o parte de payroll, etc, iar aici, intr-adevar este obligatoriu, din punct de vedere legal, sa absolvi un curs de specialitate, de scurta durata.

Specialistul in resurse umane, desi conform denumirii, ar trebui sa fie un specialist pe o singura  arie din domeniul resurselor umane (ex: specialist pe dezvoltare organizationala), in Romania, de fapt, este o “umbrela” sub care intra atributii care pot porni de la administrare de personal,  pana la recrutare, pana la investigare climat organizational, etc.

Exista sau trebuie sa existe recrutori specializati pe domenii de activitate diferite?

Un recrutor care are experienta macar intr-un domeniu de activitare (spre exemplu cercetare de piata), ar trebui sa fie capabil sa poata sa se adapteze si sa se specializeze in recrutarea intr-o alta firma, dintr-un  alt domeniu, cu conditia sa inteleaga foarte bine domeniu in care activeaza compania, mediul de business, climatul organizational si ceea ce presupune fiecare pozitie din firma pentru care recruteaza.

In piata, exista si recrutori specializati doar pe un anumit domeniu, in special e vorba de domeniile mai tehnice, ex: recrutori specializati pe domeniul IT, petrol, constructii, etc.

 

 

inperspectiva.roCe satisfactii iti ofera aceasta meserie ?

Sunt multe satisfactii, ca de altfel in orice job. Insa, mi-ar placea sa vorbesc mai cu seama de una care a ramas inca valabila si acum pentru mine, dupa ani de zile de practica si sute de interviuri: aceea de a  simti ca pot face  conexiune la un nivel autentic uman cu persoane pe care le cunosc pentru prima data in viata, si mai minunat decat atat, acest lucru se poate intampla si cu persoane cu care impreuna cu ele, in cadrul interviului, ajung la concluzia ca job-ul pentru care au venit nu li se potriveste.

In cadrul unor astfel de intalniri simt ca are loc un schimb de “energie umana”, nu stiu altfel cum sa o numesc, un schimb care, pe mine cel putin, ma imbogateste din punct de vedere uman. Datorez multe, in devenirea mea ca om, experientei din domeniul resurselor umane si companiei in care lucrez de mai bine de 15 ani. Practic fiecare intalnire cu o alta persoana are o importanta deosebita: mai vine cu ceva nou, mai schimba o perspectiva, mai destructureaza o preconceptie, mai creaza o disonanta cognitiva, ma face sa-mi pun intrebari, ma face sa ma gandesc ca mai am inca cale lunga de parcurs in procesul devenirii mele.

 

 

Ce te provoaca cel mai mult?

Cred ca noi oamenii, in concordata cu  teoria sistemelor, ne aflam intr-o continua cautare a echilibrului, pe toate planurile. Clar, nici eu nu fac exceptie. O batalia permanenta o duc cu “inumanul” din mine, caci si el isi  cere drepturile, asa cum e firesc. De cele mai multe ori, traiesc sentimentul izbandei, insa sunt si momente in care pierd ... printr-un gest necugetat, printr-un cuvant nepotrivit si asa mai departe, suntem oameni, dar OM e unul singur!

Important e sa nu renuntam la procesul devenirii noastre! Acest lucru ne va ajuta si in cariera, indiferent de domeniu.

Cred ca daca incetezi sa te dezvolti din punct de vedere uman, daca nu mai esti atent la cum merg lucrurile si in aceasta arie, cariera va fi afectata intr-un fel sau altul, mai devreme sau mai tarziu, de asemenea si celelalte sfere ale vietii noastre.

 

 

Head hunting. Provocator ?

Acest concept nu prea  cadreaza cu principiile mele. Daca piata il agreeza ca find ceva normal, permis, corect, ce pot  zice eu mai mult?

Da, e provocator din multe puncte de vedere! Te poate pune pe ganduri insesi sintagma. Pe mine ma cam limiteaza, ma blocheaza in actiune.

Capul, dar sufletul/spiritul? Ne intereseaza si sufletul angajatului pe care il vanam? Pentru ca doar hranind si sufletul, omul se poate dezvolta continuu. Omul nu e un izvor nesecat de talente, pe care tu, ca angajator poti doar sa le fructifici. Aici ma refer in special la companiile care abuzeaza de aceasta metoda de recrutare, care uneori e folosita si ca metoda de subminare a concurentei.

 

 

Cat de complexa  este munca in recrutari ?

Pe piata  muncii ne confruntam cu o criza destul de acuta de talente. Motivele sunt multiple, complexe, le stim mai toti si suntem partasi cu totii la asta, intr-un fel sau altul – pornind de la lucrurile carora le dam importanta, la modul in care ne educam fiecare in parte copiii, ce fel de model suntem pentru acestia, pana la sistemul de educatie, sistemul politic, etc; nu e cazul sa insist, in fiecare zi suntem agasati cu tot felul de analize, care mai de care mai exhaustive ... pentru mine lucrurile sunt simple – trebuie sa pornim de jos in sus, sa ne uitam in primul rand la noi, avem in permanenta ceva de imbunatatit, in acelasi timp sa nu uitam ca putem creste doar in apropierea si cu ajutorul celorlalti.

 

 

Povesteste putin cum “scanezi” oamenii?  

Ma feresc sa “scanez” candidatii. Omul are potential nemasurat  - nu pot avea pretentia ca pot sa stiu, sa-mi dau seama de tot ceea ce este un om in totalitate, intr-o ora de discutie. Am cateva repere despre el, ma feresc de certitudini, doar din interviu ...

Interviul de HR nu este singura etapa intr-un proces de recrutare. Coroborez ceea ce aflu cu ei si despre ei in interviu si cu alte lucruri, inclusiv rezultate la teste.

inperspectiva.ro 

Cum “se vad” candidatii prin prisma ta?

Eu vreau sa-i vad in primul rand drept semenii mei, mai intai sunt oameni si apoi candidati.

Am intalnit si candidati carora le era teama sa fie priviti in felul acesta; este clar ca in organizatia din care proveneau erau priviti si valorizati doar dintr-un punct de vedere. Aceasta este trist.

 

 

Ce ai recomanda atunci cand o persoana merge la un interviu?

Sa fie autentica, nu are nevoie de nimic mai mult!

Acest lucru este mai folositor decat sa incerci sa deprinzi tehnici care nu te reprezinta, sa inveti lucruri in care nu crezi;.

 

 

Multe persoane raspund la interviu aproximativ cu ce se doreste sa se auda. Cum poti “trece” dincolo de  aceste vorbe?

Apeland la umanitatea candidatului si in acelasi timp, lasand “usa deschisa”, astfel incat sa aiba posibilitatea sa plece de la interviu cu cat mai multe informatii despre job, domeniul in care activam, mediul de lucru, companie, in general, etc, si nu in ultimul rand despre sine insusi/insasi. “Tehnica” mea este aceea de a-i oferi candidatului un cadrul in care el sa poata sa fie autentic si sa intelegem impreuna  daca job-ul este sau nu pentru el/ea; nu sunt adepta interviului “interogatoriu”, intr-un final si candidatul alege si trebuie sa aleaga, fiind informat.

 

 

Care este sistemul de recrutare in strainatate? Ce diferente sunt intre sistemele de recrutare de afara si cele de la noi?

 

Stiu putine lucruri despre asta, insa din ceea ce am citit si am aflat de la cei care au avut ocazia sa participe la interviuri in strainatate, accentul se pune foarte mult pe experienta, pe trecutul profesional.

La ei asta se aplica si la proaspetii absolventi (din sistemul lor educational), si este potrivit, avand in vedere ca absolventii au avut ocazia efectiv de a lucra intr-o companie, pe parcursul facultatii.

Acum cativa ani am avut in internship o romanca, studenta la una dintre facultatile din Anglia, care dupa primul an era obligata sa participe pe parcursul vacantei de vara la un internship, in anul doi, tot anul academic a lucrat intr-o companie, conform programei scolare, iar in anul trei s-a intors la facultate pentru  a-si continua studiile.

Diferenta este si in modul de monitorizare a internship-urilor la care participa, din partea facultatilor. Rigoare este foarte mare, inclusiv in ceea ce priveste domeniul in care studentul isi alege stagiul de internship; nu poate fi altul, in afara domeniului in care studiaza.

De asemenea, facultatile sunt interesate efectiv si in mod direct de ceea ce au acumulat studentii in cadrul acestor stagii; fiecare student are un consilier care il reprezinta in relatia cu compania si se asigura ca participarea la aceste stagii isi ating scopul.

 


inperspectiva.ro

inperspectiva.ro