NATURA


Dorin Damoc- Biolog - Societatea Ornitologica Romana

Dupa ce am terminat Scoala de Politie, mi-am dat seama ca nu este pentru mine si m-am apucat de Facultatea de Biologie

 

 

 

Pasiunea ta pentru pasari….

A inceput, banuiesc, ca la toata lumea, de mic. N-am stiut foarte clar ca vreau sa studiez pasarile, dar mi-a placut biologia din scoala generala. Am avut o “deviatie” in profesie, pentru ca initial nu am fost biolog, am fost cu totul altceva - politist. Dupa ce am terminat Scoala de Politie, mi-am dat seama ca nu este pentru mine si m-am apucat de Facultatea de Biologie. La pasari ma uitam inca de mic, si acum tin minte, urmaream pitigoii mari si codobaturile albe.

 

inperspectiva.ro

 

Cumva in partea de inceput a pasiunii legate de pasari a fost un fel de competitie: incerci sa vezi cat mai multe, iti faci o lista, incerci sa-ti maresti lista aceea, iti cumperi determinatorul si te uiti: “Pe asta am vazut-o, pe asta n-am vazut-o…” Determinatorul si binoclul sunt primele lucruri pe care un birdwatcher sau un ornitolog trebuie sa le aiba. Determinatorul este cartea in care sunt descrise speciile de pasari de la noi din tara sau dintr-o anumita zona, cu ce fel de caractere se diferentiaza de celelalte, ce tip de habitat prefera, plus imagini exemplificative ca sa-ti poti da seama. Cartea te ajuta, pentru ca in momentul in care ai vazut o pasare, te uiti la ea si ii faci poza, dupa aceea te apuci sa cauti in carte pentru a determina specia fotografiata.

 

inperspectiva.roUlterior in cadrul Facultatii de Biologie, in anturaj, aveam o persoana care mergea pe teren, mai mult in weekenduri, pentru reptile, dar ii placeau si pasarile. El incerca sa ma atraga pe partea de reptile, dar m-am lipit mai mult de pasari si am inceput sa ies o data sau de doua ori pe saptamana in jurul Bucurestiului si mai departe. Mi-am cumparat un binoclu si un determinator. Am inteles ca vreau sa merg pe domeniul acesta, studierea pasarilor, si am inceput sa gasesc alternative. Tot ce stiam ca pot face dupa ce termin Facultatea de Biologie era ca pot lucra ori ca profesor, ori pe la laboratoare medicale sau ceva asemanator. S-a nascut intrebarea: “Daca vreau sa studiez pasari, ce pot sa fac?”. M-a ajutat cumva faptul ca si sotia mea este de aceeasi profesie si lucreaza la Institutul de Biologie din Bucuresti. Lucrand acolo, a avut contact cu diversi oameni si de cativa ani de zile au inceput proiectele pentru ariile protejate in Romania, proiecte care se realizeaza cu bani europeni. Pentru proiectele de care vorbeam se cautau experti care sa cunoasca pasarile. Si am inceput sa merg cu ea. Prima oara ca voluntar, apoi am avut cateva contracte, printre care unul chiar cu Scocietatea Ornitologica Romana. Asa am ajuns sa ii cunosc mai bine pe cei de la SOR si ei sa ma cunoasca pe mine. Dupa ce s-a incheiat contractul, am primit oferta de a ma alatura echipei cu statut permanent. Am acceptat, si din ianuarie 2013 sunt aici. Imi place si cred ca este poate cel mai bun loc din Romania unde poti sa fii, daca vrei sa studiezi pasari.

 

 

 

Ce-ti place cel mai mult sa faci cu privire la studiul pasarilor?

Cel mai mult imi place sa ies pe teren si sa lucrez, efectiv, pe ceea ce inseamna cercetare in pasari. Exista o latura a muncii noastre care contine parte de documente, dar avem parte si de intamplari pe teren. Ultima oara am patit-o in ianuarie cand eram la Suhaia. Mergeam pe un dig, treceam pe langa pasari si ne-am intalnit cu un mistret. Animalul a crezut de cuviinta ca poate traversa digul prin fata unui biolog, nu i se va intampla nimic. Era un dig inalt si ne-a sarit in fata. M-am speriat putin cand am vazut ditamai animalul.. dar nu au existat repercusiuni. Intalnirile urate pentru noi, biologii, sunt in general cele cu stanele. Exista unii ciobani care au mai multi caini decat oi, de la zece exemplare in sus, si atunci trepiedul de la luneta devine o unealta folositoare. Ajuta la mentinerea integritatii pantalonilor.

Unul dintre proiecte care mi-a placut foarte mult a implicat o adevarata calatorie cu barca pe Dunare, de undeva de langa Calarasi si pana la varsarea in mare. In proiect trebuia sa numaram lastunii de mal si prundarasii gulerati – acele pasari mici pe care le vedem cu totii cand alearga pe malul apelor.

 

 

inperspectiva.roDespre comunicare la pasari…

Comunicarea la pasari difera de la specie la specie si nu se bazeaza doar pe sunete. Pasarile se folosesc si de penaj si de posturi, intregul lor comportament transmite un mesaj. Daca ar fi sa grupam sunetele, mai toate speciile de pasari au sunete de alarma, au sunete prin care-si stabilesc teritoriul de cuibarit, au sunete prin care anunta celelalte pasari ca acela este teritoriul lor, au cantece prin care-si cheama partenerii. In principal, acestea sunt sunetele pe care le emit, in rest exista nuante. In cadrul unei specii, sunetul poate diferi de la zona la zona, nu foarte pronuntat, dar exista diferente. In Dobrogea, o cinteza poate scoate modulatii diferite fata de o cinteza din zona Bucurestiului. Cintezele sunt pasari care imita foarte mult, care-si imbogatesc intotdeauna vocabularul cu sunete de la celelalte specii care sunt in jurul lor in padure. Invata si reproduc.

 

 

Pasari preferate…

Pana in momentul de fata nu cred ca am una singura, sunt cel putin zece. Minunita este una dintre ele, pasare pe care inca nu am vazut-o si pe care vreau sa o vad. Este o specie de bufnita mica, aproape cat o palma de om, si care are un trai foarte ascuns in padurile batrane de conifere. Va dati seama ca este destul de greu de vazut. La ea imi place expresia fetei, care denota inteligenta. Minunita este genul de specie la care trebuie sa ai noroc pentru a o vedea: cu unele specii de pasari te intalnesti foarte des, cu altele mai rar. O alta pasare care imi place este pitigoiul codat, este o specie foarte gingasa, una dintre cele mai mici si mai pufoase pasari care pot exista la noi. Pasarea omatului este, de asemenea, o specie de pasare foarte rara si frumoasa. In general, tind sa-mi placa ori speciile care au ceva deosebit, ori cele care sunt greu de vazut.

 

 

Iti plac pasarile exotice?

Nu neaparat, sunt atat de multe de descoperit la pasarile din Romania si sunt atatea pasari in Romania pe care nici nu am apucat sa le vad, incat nici nu-mi fac griji pentru cele exotice. In Romania, spre deosebire de alte tari, nu se cunosc populatiile din toate zonele, nu se cunosc speciile care traiesc in anumite zone, sunt foarte multe lucruri de facut  in tara, iar Romania este una dintre tarile care sta foarte bine din punct de vedere ornitologic. Si din perspectiva aceasta niciodata nu m-a tentat sa caut si alte specii de pasari, sa ma duc in excursii in afara. Bineinteles ca, daca ma duc - ma uit, dar tot speciile din Romania ma intriga. Ele reprezinta principalul meu interes din punct de vedere profesional si, daca ma duc in excursii in strainatate, ma uit mai mult din punct de vedere al birdwatcherului. Nu tind sa merg mai in profunzime.

 

 

Ce faci efectiv intr-o actiune pe teren?

Preocuparile din teren depind de cerintele dintr-un proiect, de ceea ce trebuie sa stabilesti ca ornitolog: dimensiunea populatiei, teritoriile unei specii de pasari pe zona respectiva, compozitia unei specii, incerci sa faci din birou o metodologie care sa-ti dea posibilitatea sa obtii niste date pe care sa le poti prelucra statistic. Efectiv: stabilesti un traseu pe care numeri pasarile, notezi distanta, comportamentul masculului. Daca le numeri pe cele cuibaritoare, incerci sa vezi care sunt semnele de cuibarit la ele. In general, doar cele care cuibaresc sunt teritoriale. Asa ca stabilesti de acasa care este aria de acoperit, ai nevoie de un numar de puncte de observatie sau un traseu cu o anumita dimensiune, o durata de timp pentru a sta intr-un punct… Dupa ce ai facut planul, iti faci bagajul care cuprinde si binoclu, luneta, aparat de fotografiat, reportofon sau carnetel, determinator si … pleci in teren. Sa zicem ca faci observarea pe puncte: mergi in punctul respectiv: stai, observi si notezi pe carnetel tot.  Astfel, obtii un bloc de date pe care, ulterior, te duci in birou si le corelezi cu restul informatiilor de zona, si in acest fel obtii anumite rezultate. Aceasta ar fi partea oarecum simplificata.

 

inperspectiva.ro

 

Cred ca toti am inceput cu birdwatchingul si birdwatchingul este efectiv placerea de a te uita la pasari. Cand studiez, fac cumva acelasi lucru, dar intr-un mod organizat si notez alte detalii, iar dupa acest lucru … vine munca de birou. Nici la birou nu e rau, dar din birou nu poti vedea pasari. Iesitul pe teren este, de departe, cel mai placut aspect al muncii de ornitolog. Partea cea mai frumoasa este statul in natura de dimineata pana seara si observatul pasarilor. Iar uneori ai parte si de surprize placute. De exemplu, acum cativa ani eram pe malul Siretului, chiar de Sarbatori. Ma asteptam sa vad rate, lebede, ferestrasi … si la un moment dat am vazut un stol de pasari mici care stateau destul de departe in viscol. Am pus luneta pe ele si erau ciocarlii urecheate, o specie de ciocarlii care se intalneste vara, in general pe platoul muntilor, pe platoul Bucegilor sau sus in Fagaras. Este posibil ca acestea sa fi coborat la ses din cauza conditiilor termice. A fost o surpriza foarte placuta.

 

 

Ce ti-ai dori in perspectiva?

Imi place foarte mult unde sunt, vreau sa imi iau doctoratul si sa contribui cat pot la cunoasterea si protectia pasarilor din Romania. Sunt atat de multe lucruri de facut in Romania in domeniul pasarilor, incat o viata nu-ti ajunge sa le studiezi, asa ca nu are rost sa ma gandesc foarte departe. Ceea ce fac acum imi place foarte mult si ma gandesc sa fac asta toata viata mea.